Grăsuța și sportul

Da, da, știu, doi termeni care se contrazic puțin, dar să știți că e posibil și chiar ajută enorm în procesul de slăbire. Let me tell you first what i ate yesterday.
Astăzi sunt foarte fericită fiindcă ieri am avut o zi clean din punct de vedere alimentar, n-am trișat nici măcar cu un miros. :)) De dimineață am păpat niște breakfast muffins, înspirate după rețeta Oanei Camacho (mulțumim că exiști!), dar le-am avut cu mine la facultate și n-am apucat să fac poze. :)) Restul zilei a continuat cu feluri la fel de delicioase: o pizza clasică cu jamon degresat și ketchup, nu mă mai satur de ea și a se observa blatul destul de umflat; sunt tare mândră de ea :)), iar seara mi-am făcut un piept de pui și o aripă, pe care am curățat-o de piele și de la care am mâncat numai partea cu mai multă carne, în folie de aluminiu la cuptor. O nebunieeeeeeeeeee! Am uitat să zic că la cărniță am adăugat un sos cu iaurt, usturoi, sare și o lg de ulei.

Și acum să trecem la ce e mai important, SPORTUL. Nu știu la voi cum e, dar eu v-am mai povestit de problema mea cu piciorul și că nu am voie să fac orice activitate, așa că sala a fost mereu pentru mine un subiect mai mult sau mai puțin tabu, am mai avut încercări de a merge și în România, dar toate se încheiau cu un eșec, fie că mă demoralizam eu că aveam senzația că nu slăbesc, fie că simțeam o durere oribilă la picior în urma unui efort intens. După toate aceste încercări, am ajuns la concluzia că trebuie s-o iau mai încet, să nu solicit piciorul foarte tare, dar nici să nu mă opresc, fiindcă mă ajută foarte mult. Începând cu 1 mai m-am înscris la o sală aici și vreau să vă zic că e super până acum, am avut grijă să nu merg zilnic să nu-mi solicit piciorul și la toate cursurile am luat-o în ritmul meu, iar ieri, PENTRU PRIMA OARĂ, am ținut și eu pasul cu fetele de la Zumba, dacă ele mergeau dreapta, eu nu mai mergeam stânga, eram finally în aceeași direcție. Am fost foarte mândră la sfârșitul cursului, chit că eram udă toată și mergeam cam greu. :)) Hai să vă arăt fața mea după Zumba. Nu râdeți prea tare! :)))

Sfatul meu pentru cele care țin Dukan sau orice fel de regim, nu vă bazați numai pe alimentație, apucați-vă și de sport, chit că nu mergeți la sală, dar vă faceți voi un program acasă, ieșiți și săriți coarda sau alergați, cele care puteți, că sunt incredibile rezultatele. 

O zi perfectă ca voi vă doresc, dukănițelor!

E greu!

E greu, e foarte greu când toată viața te-ai știut pofticioasă și nu prea au existat momente în care să nu-ți satisfaci poftele, uneori trecând peste satisfacerea unei pofte și dând în altele.
Mă uit la alte fete cum ar fi Cori Grămescu, Carmen Brumă, Oana Radu sau zeci de alte exemple de pe grupul Dukan la care m-am alăturat și stau și mă minunez de cum reușesc ele să se abțină, să țină ca la carte. Adică de câtă ambiție ai nevoie ca să reușești? Motive care ar trebui să ne determine să ținem avem toate, că deh, problemele unei grăsuțe se regăsesc și la alta, într-o măsură mai mică sau mai mare.
Lăsând la o parte mărunțișurile, cum ar fi probleme sociale, pe care ți le cauzează boala asta, mai sunt și problemele de sănătate pe care le avem, unele dintre noi încă nu le resimt, dar sunt cazuri ca mine care au probleme de la o vârstă foarte mică. Eu am oasele foarte subțiri și din cauza greutății mari am fost nevoită să mă operez la 15 ani fiindcă mi se deplasase femurul și acum stau cu 3 broșe metalice în picior. Numai ăsta cred că ar fi un MOTIV SOLID să mă țin dracu de Dukan și să slăbesc, dar de la 15 ani încoa tot nu am reușit măcar să încerc să mănânc mai sănătos și să fac puțină mișcare, că de reușeam, sunt convinsă că alta era situația acum.
Știu că sunt multe fete care sunt în situația mea cu poftele, nu știu câte mai au și problemele mele de sănătate. Ceea ce vreau eu să le zic pofticioaselor este să le dea încolo de pofte, chit că este incredibiiiiiiiiiil de greu să nu te înfigi în ceva cu multe calorii și zahăr, că deh, ne place zahărul. Încercați să vă faceți mai mult acasă, dacă nu aveți timp faceți din weekend 2 checuri, niște brioșe sau o ciocolată mai mult sau mai puțin reușită și așa,  în momentele de lene maximă, în care numai de gătit nu vă arde, dar poftiți la ceva dulce fix în secunda aia, aveți pe ce pune mâna și așa nu călcați într-un rahat cât Casa Poporului de mare.
Alt lucru pe care l-am făcut eu azi a fost o poză cu mine aproape goală, pe care am de gând s-o printez în format de portofel și s-o iau cu mine peste tot, iar atunci când mă va năvăli o dorință nebună după ceva hipercaloric, mă uit la poză și gata, nu-mi mai trebuie mâncare.
Altă chestie drăguță pe care am descoperit-o azi, după ce am desfăcut chiuveta că se înfundase, e că atunci când faci treburi scârboase prin casa, gen să cureți țeava de mâncare putrezită și cu un miros oribil, efectiv nu-ți mai trebuie mâncare o bună bucată de zi. Așa că haideți cu tupeu la curățat cât mai multe țevi și vă garantez că n-o să mai aveți pofte ziua aia. :)))
Dacă voi aveți alte secrete, împărtășiți-le și cu mine!
Până data viitoare, vă doresc cât mai multe kilograme topite!

O sâmbătă Dukan

Aaaaaah, nu știu ce faceți voi, dar eu ador o sâmbătă în care nu fac absolut nimic, pur și simplu am lenevit toată ziua. A fost o me day: mi-am făcut unghiuțele, am văzut filme, am râs, m-am plimbat pe minunata rambla, am admirat niște spanioli superbi. Mamă! Mamăăăăăăă!
Pe la 14 am zis să merg și eu la cumpărături, că am rămas fără mâncare și mâine magazinele sunt închise, așa că nu prea aveam de ales. Rezultatul a fost următorul:

Pentru fetele din Spania, ce am cumpărat găsiți în Hypersimply și anume pui, lapte degresat, șuncă de pui degresată, amidon, ton în suc propriu, tărâțe de grâu, brânză degresată, ketchup fără zahăr, cremă de brânză cu mărar (o bunătateeeeeeeeeeeeeeeee) și îndulcitor lichid.

După cum deja ați văzut, ieri am făcut o pizza de care am fost foarte mândră, dar am simțit că se poate și mai bine și pe lângă ingredientele de ieri am adăugat 2 lg de tărâțe de grâu și un vf de lg de amidon și s-a văzut diferența clar, acum blatul s-a umflat, s-a copt foarte frumos și zici că am mâncat o pizza clasică, diferența este că pizza mea nu are 2000 de kcal. :P Ca topping, dat fiind faptul că sunt la PP, am ales să pun șuncă de pui care a devenit ușor crocantă și ketchup. O minunăție!!! Uitațți-vă și voi.

 Mai târziu am făcut niște cod la cuptor cu lămâie și ceapă, dar n-am apucat să fac poză, că l-am halit imediat de bine ce mirosea. :)))

Acum pe seară o colegă de cămin, altă dukăniță de-a noastră, mi-a făcut o surpriză cu o baghetă Dukan și vreau să vă zic că i-a ieșit delicioasă. Mi-aș dori să am și eu talentul ei. Offff!! Am pus pe baghetă crema de brânză cu mărar și am umflat burta. Yam!! Yam!!

Ziua voastră cum a fost? Ce ați mai păpat bun, că mereu văd că puneți poze cu niște minunății la care salivez 1 oră? :))

Prima reușită

În primul rând vreau să vă mulțumesc pentru toate mesajele de încurajare și da, aveți dreptate, trebuie să renunț la orice fel de scăpări și să fiu mai disciplinată. Îmi va fi foarte greu deoarece la mine este un blocaj psihologic, dar simt că până acum am făcut niște progrese așa că nu văd motiv să nu continuu până ce ajung o slăbuță. Sunt conștientă că va fi un drum foaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaarteeeeeee lung, gen până în iulie 2015 și apoi e consolidarea și apoi restul vieții, dar zic că merită, zic că și eu merit ceva mai bun pentru viața mea, așa cum toate merităm și noi trebuie să tragem, că nu o va face nimeni pentru noi.
Astăzi vreau să vă vorbesc despre prima mea reușită culinară, de care pot spune că sunt chiar mândră, că până acum am reușit numai să ard sau să lipesc. :)))) Am făcut o pizza Dukan de toate minunăția și asta se datorează în mare parte noii mele tăvi de silicon (mulțumesc Doamne că ai făcut oameni deștepți care să facă astfel de minunății pentru a avea noi o viață mai ușoară).

 Am descoperit că dacă ai instrumentele necesare și puțină răbdare, nu este așa greu să gătești și mâncatul sănătos devine chiar o plăcere.

INGREDIENTE:
-2 lg tărâțe (yey, am terminat cu porția pe ziua de azi)
-1 ou
-sare
2 lg iaurt degresat
-o lgt praf de copt
-o lgt drojdie
-îmi place să mai adaug și condimente la blat că îi dau un gust super și acum am ales să pun cimbru și oregano

Le-am amestecat bine, bine, am lăsat 5-10 minute compoziția pentru a se umfla tărâțele și apoi hop la cuptor. După 5-7 minute am adăugat topping-uri, eu am pus șuncă de pui degresată, ardei gras roșu, o roșie și sos de tomate fără zahăr. Vreau să vă zic că a ieșit o minunăție și am mâncat cu cea mai mare plăcere ceva sănătos.

Noi să fim fericite și hrănite, dukănițelor!! Pe data viitoare!

Să ne cunoaștem!

Aceasta e povestea unei grase. Da, știu, nu sunt singura și nu sunt cu nimic mai specială față de celelalte încât să-mi fac un blog, dar simt nevoie să-mi împart gândurile și trăirile undeva și poate, prin mine, altcineva își găsește liniștea, știind că nu e singura care trece prin niște experiențe oribile.
Povestea mea de supraponderală, obeză, grasă etc începe de la 12 ani după cel mai tragic eveniment din viața mea. De atunci, fără suportul nimănui, am tot continuat să mănânc ce nu trebuie și uite așa am ajuns la 23 de ani cu 123 de kg. Uneori îmi vine să râd, dar de cele mai multe plâng, plâng cu orele în șir pentru că nu e ușor să fii gras în niciun loc, în niciun anotimp, în niciun an.
Nu cred că are rost să vorbesc de toate experiențele umilitoare prin care am trecut până la vârsta asta, de toate miștourile, de toate râsetele, de toate arătările cu degetul, de glume proaste gen hai să-i punem grasei gumă în păr, hai s-o udăm, hai s-o tragem de păr și lista poate continua, lucrurile de genul le știți și voi prea bine, cele care sunteți ca mine.
Cel mai dureros lucru e atunci când tu placi pe cineva sau vrei să te împrietenești cu cineva și ești respins total fără să schimbe două vorbe cu tine, doar pentru că ție îți atârnă burta peste blugi și deh, e clar că nu ești demn de vorbă în cazul ăsta. Am avut iubiți până acum, nu sufăr de asta, dar nu am iubit niciodată și nu pot spune că m-am simțit vreodată împlinită într-o relație, poate tocmai fiindcă nici eu nu mă simt confortabil cu mine.
Acum sunt la 20 de minute de plajă și vreau să vă spun că n-am îndrăznit să merg o dată să fac plajă, cu toate că e vremea numai bună pentru asta, dar gândul ăla că ajung acolo, mă dezbrac și toate lumea întoarce capul la mine și începe să râdă mă înspăimântă și mă face să prefer să stau în îngusta și întunecata cameră de cămin.
De pe 2 Mai am început și eu faimoasa dietă Dukan, fiindcă am auzit numai de rezultate spectaculoase de la fete la fel de mari ca mine și am zis că dacă nu încerc să schimb acum ceva, cât sunt într-o țară exotică cu o atmosferă mult mai relaxată ca acasă, n-o mai fac niciodată. Am pornit de la cele multe kilograme pomenite mai sus și sper să înjumătățesc numărul, iar până la ziua mea, care e pe 20 octombrie, sper să ajung la 2 cifre.
Până acum am reușit să mai calc strâmb, dar vreau să vă zic că pentru mine tot e un progres, fiindcă până acum cel mai mult am reușit să țin o dietă maximum 3 zile, deci faptul că acum am 13 zile este un record. Încerc de acum înainte să-l țin cât mai curat, deși sunt convinsă că o să mai am mici scăpări, dar e foarte important să nu renunț, e FOARTE IMPORTANT SĂ NU RENUNȚĂM!!!!
Dacă vă regăsiți în trista poveste a vieții mele, vă invit să pornim împreună pe drumul ăsta spre o viață mai bună. Chiar cred că se poate, că dacă îmi pierd și speranța nu știu ce se va întâmpla....
Până data viitoare vă doresc o seară Dukan și multe kilograme în minus!!